Cum sa ai mai multa grija de inima ta
Inima ta este o pompă neobosită. Se contractă de aproximativ 70 de ori pe minut, adică de 4.200 de ori într-o oră și de aproximativ 100.800 de ori într-o zi. Inima ta face același lucru pentru tine de 36.792.000 de ori pe an. Dacă organismul ar fi o corporație, cu siguranță inima ar fi în top management în departamentul suport.
Rolul ei este să pompeze sânge prin arborele de vase sanguine. Arterele și venele care pleacă de la inimă au un calibru mare, apoi se tot ramifică până când ajung în la celule. Prin artere se transportă oxigenul din plămâni la celule și se extrage dioxidul de carbon care ajunge ulterior, prin vene, înapoi în plămâni pentru e fi expirat.
Fără inimă, acest întreg proces nu ar avea loc. Ba chiar sângele știe că atunci când stă pe loc trebuie să se coaguleze. Termeni plastici, probabil, pentru procese foarte complexe.
Esența este relativ simplă – viața înseamnă mișcare.
Nu putem opri procesul de îmbătrânire, însă putem învăța să îmbătrânim frumos. Iar acest îmbătrânit frumos presupune să avem grijă de sănătatea noastră în fiecare moment.
Extremele nu sunt niciodată binevenite. Și dacă viața înseamnă mișcare, cred că în același timp se bazează și pe echilibru.
De-a lungul timpului, medicii și cercetătorii au studiat acest proces de îmbătrânire. Din fericire nu s-au uitat doar în interiorul corpului uman, ci s-au uitat și la ce anume face omul.
Astfel, au ajuns la concluzia că suntem într-o strânsă legătură cu mediul înconjurător. Că acțiunile noastre ne influențează nu doar prezentul, ci și viitorul.
Riscul cardiovascular și cum să-l înțelegem
Dacă tot vorbim despre inimă, îți propun să aprofundăm subiectul. Pentru că fiecare organism are similitudini, dar în același timp este unic, medicii se folosesc foarte mult de statistică și studii în luare deciziilor medicale. Lucrurile dovedite negru pe alb sunt ceva mult mai palpabil decât hazardul.
Astfel, Framingham Heart Study a identificat pentru prima dată factorii majori de risc cardiovascular. Acest risc este definit astfel:
Probabilitatea ca o persoană să aibă un eveniment cardiovascular fatal sau non-fatal într-o perioadă definită de timp.
V-am spus – ne plac studiile și cifrele concrete. Studiul INTERHEART a identificat o serie de factori de risc modificabili și nemodificabili. Nu poți modifica vârsta, sexul și ereditate, în rest poți interveni prin diferite mijloace.
Factori de risc cardiovascular clasici
Vârsta face parte din lista acestor factori. Cu cât îmbătrânim, cu atât creșterea factorilor de risc este continuă. Se spune că avem într-adevăr vârsta arterelor noastre.
Epidemiologia, prevalența și evenimentele cardiovasculare diferă de la femei la bărbați. De obicei, la data prezentării cu o boală coronariană, femeile sunt cu 10 mai în vârstă decât bărbații. Concret, dacă bolile de inimă debutează la bărbați în jurul vârstei de 55 de ani, incidența la femei corespunde cu vârsta de 65 de ani.
Ereditatea, adică ce moștenim din familie este recunoscută în ceea ce privește ateroscleroza. Aici este important ca medicul să știe dacă în familia ta, spre exemplu, au fost cazuri de infarct miocardic acut, accident vascular cerebral sau evenimente de moarte subită la rudele de gradul I de sex masculin sub 55 de ani și feminin sub 65 de ani.
Fumatul este cel mai important factor de risc care are legătură cu stilul de viață. Acesta poate fi modificat cu beneficii remarcabile în prevenția bolilor cardiovasculare. Cei care fumează cel puțin 20 de țigarete/zi au un risc de 2-3 ori mai mare de a dezvolta boli de inimă. Fumatul crește rata morțilre, formarea anevrismelor aortice, arteriopatiilor periferice sau a accidentului vascular cerebral. Studiile arată că după 2-3 ani de la oprirea fumatului, riscul scade și este similar cu cel al nefumătorilor.
Oprirea fumatului scade mortalitate prin boli cardiace cu 36%. Acest efect nu este influențat de vârstă, sex sau țara de origine.
Consumul moderat de alcool crește HDL colesterolul cu aproximativ 10% ceea ce se traduce prin protecție cardiovascular. Totuși, abuzul de alcool asociază risc crescut de a dezvolta cardiomiopatii, artimii, hipertensiune arterială și alte evenimente cardiovasculare. Consum moderat înseamnă maximum 20-30g/zi.
Obezitatea
Obezitatea se definește prin creșterea indicelui de masă corporal peste 30 kg/m2. Pe lângă faptul că surplusul de kilograme este în sine un factor de risc cardiovascular, acestea influențează direct și indirect dezvoltarea și progresia plăcilor de aterom, dar și alte afecțiuni precum rezistența la insulină, diabet zaharat de tip II și activitatea endocrină a țesutului adipos.
Acesta din urmă poate întreține un răspuns inflamator în organism, precum și niveluri crescute ale tensiunii arteriale.
Creșterea obezității centrale și a indicelui de masă corporală se asociază cu scăderea HDL-colesterolului, creșterea trigliceridelor, nivelul crescut al LDL colesterolului. Obezitatea centrală cu risc crescut înseamnă circumferința taliei peste 94 cm la bărbați și peste 80 cm la femei. Adipozitatea viscerală poate fi măsurată în special prin CT sau RMN.
Poți să îți calculezi aici IMC-ul.
IMC kg/m2 | |
Subponderal | <18.5 |
Greutate optima | 18.5 – 24.9 |
Suprapobderal | 25 – 29.9 |
Obezitate grad I | 30 – 34.9 |
Obezitate grad II | 35 – 39.9 |
Obezitate grad III | ≥ 40 |
Hipertensiunea arteriala
Relația dintre nivelul tensiunii arteriale și evenimentele cardiovasculare și renale este continuă. Hipertensiunea arterială rămâne un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. În Europa controlul valorilor tensionale este de departe satisfăcător. Din păcate, doar o mică parte din pacienți are doar o creștere a tensiunii arteriale. Majoritatea prezintă și alți factori de risc asociați.
Dislipidemia este un factor distinct despre care am povestit deja aici. Menționez doar că nivele scăzute ale HDL-colesterolului prezic boala coronariană atât la femei, cât și la bărbați. Creșterea acestuia cu 1 mg/dl scade riscul cardiovascular cu 2% pentru bărbați și 3% pentru femei.
Diabetul zaharat și rezistența la insulină determină o accelerare și o gravitate crescută a ateroscerozei. Peste 60% dintre pacienții cu diabet zaharat tip II dezvoltă boli cardiovasculare, iar aceștia au o rată de 2 până la 8 ori mai crescută de a dezvolta evenimente cardiovasculare. De asemenea, rezistența la insulină este considerată ca factor de risc independent pentru aterotromboză. Tocmai de aceea, glicemia trebuie controlată cât mai strict posibil.
Sedentarismul
Sedentarismul este considerat precursor important al obezității, diabetului zaharat și al bolilor cardiovasculare. Să fii sedentar înseamnă să faci mai puțin de 30 de minute zi de mișcare fizică moderată cel puțin 3 zile/săptămână. Prin exerciții fizice sistematice și alți factori de risc sunt influențați pozitiv – tensiunea arterială va scădea, HDL-colesterolul va crește, trigliceridele vor scădea, sensibilitatea la insulină va crește și glicemia va fi mai bine controlată.
Factorii psihosociali precum stresul extern și cel psihologic predispun la un risc cardiovascular crescut. Pacienții depresivi au un risc foarte înalt de a dezvolta boală coronariană, spre exemplu. De asemenea, aceștia au o prevalență mai mare a hipertensiunii arteriale, sedentarismului, fumatului. Totuși, depresia rămâne un predictor independent. 1 din 5 pacienți cu boala coronariană și 1 din 3 pacienți cu insuficiență cardiacă suferă de depresie.
Alți factori de risc cardiovasculari nou descoperiți
Homocisteinemia, lipoproteina (a), factorii proinflamatorii (nivel crescut al proteinei C reactive înalt sensibile) și protrombotici fac elementul central al studiilor actuale în vederea stabilirii și stratificării riscului cât mai exact.
Pachetul Business de analize pentru EL și pentru EA
Așa cum discutam și în articolele anterioare, prevenția începe cu un simplu set de analize. Pachetul Business pentru el și pentru ea curpinde analize de laborator de bază în investigarea sănătății.
20% REDUCERE în săptămânile 29 nov – 10 dec pentru accesarea PACHETULUI PREMIUM de ANALIZE DE PREVENTIE (pentru EL și pentru EA)
Recoltarea se poate face în oricare dintre Clinicile Medici’s Timișoara:
- Medici’s Academica, bd. Circumvalațiunii nr. 8-10 etaj 1;
- Medici’s ArztHaus, str. Sibiu nr. 8;
- Medici’s Clinics&Baby, str. Paciurea nr. 5;
- Medici’s Dumbrăvița, str. Petofi Sandor nr. 23 (Dumbrăvița);
Program recoltări: Luni-Vineri 7.30-11.30
Acces doar cu PROGRAMARE (click aici) prealabilă online, prin aplicația mobilă Medici’s de pe AppStore și GooglePlay
Concluzii
Cel mai mare risc se consideră la următoarele categorii de pacienți:
- sedentari și cei cu obezitate centrală
- defavorizați docial și minoritățile etnice
- pacienți cu nivelul crescut al glicemiei de dimineață și cu alterarea toleranței la glucoză
- persoane cu nivelul crescut al trigliceridelor, apolipoproteinei B, fibrinogen, lipoproteina (a), proteina C reactivă înalt sensibilă
- cei cu antecedente familiale de morți subite cardiovasculare
Așa cum poți observa, stilul de viață ne influențează în fiecare secundă. Nimeni nu este absurd să ceară o schimbare radicală. Dar poate mâine dimineață parchezi mașina mai departe și mergi puțin mai mult pe jos. Și poate că în loc de 2 doze de cola, vei bea una. Și poate în loc să fumezi 2 țigări în fiecare pauză, fumezi doar una. Succesul înseamnă consecvență, iar ea se obține de obicei cu pași mici.
Să ne recitim cu bine! ️
Articol: Mateoc.ro
Comenteaza