”Depresia afectează până la 20% din populația generală, un procent semnificativ ce ne îndeamnă să fim atenți la simptomele ei, fiind diferită de tristețe și necesitând ajutor psihologic și deseori medicamentos”, spune Psih. Andreea Rodica Coicici, psiholog și psihoterapeut la Clinicile Medici’s Timişoara.

 

Cât de frecventa este depresia?

Fiecare persoană experiemntează pe parcursul vieţii unele stări depresive ce apar în mod firesc, ca urmare a pierderilor, frustrărilor, eşecurilor, dezamăgirilor (depresia reactivă, care este foarte aproape de tristețe și este explicabilă contextual). Pentru unii însă depresia ajunge să aibă un impact semnificativ asupra funcţionării. Estimările efectuate pe baza cercetărilor aplicative din diferite culturi arată că în orice moment între 9 şi 20% din populaţia adultă prezintă simptome depresive semnificative şi dintre aceştia, unii vor avea în cursul vieţii, cel puţin un episod depresiv definit după criterii clinice precise.

 

Tristețe sau depresie?

Este important să se facă diferențierea între starea de tristețe și tulburarea depresivă. Tristețea e tranzitorie și nu invalidează funcționalitatea persoanei, ba dimpotrivă, poate fi o resursă pentru a ne pune în contact cu nevoile noastre sau cu pierderile și reflectă modul în care investim emotional într-un lucru sau într-o persoană. Depresia ca boală durează cel puțin două săptămâni și se caracterizează prin: fluctuaţii ale poftei de mâncare sau ale greutăţii, tulburări ale somnului şi ale activităţii psihomotorii (hiposomnie sau hipersomnie), energie scăzută, senzaţia lipsei de valoare sau de vinovăţie, dificultăţi de gândire, de concentrare sau de luare a deciziilor, gânduri repetate de moarte sau planuri sau tentative de sinucidere. Depresivul poate nega uneori tristețea, dar ceilalți observă că acesta plânge foarte ușor, este iritat mai mereu sau are acuze psihosomatice (diverse dureri).

Pentru a pune diagnosticul de depresie trebuie ca aceasta să cauzeze deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de funcţionare, să nu se datoreaze efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un abuz de drog, un medicament) ori ale unei condiţii generale medicale (de ex. hipotiroidism). De asemenea, simptomele nu trebuie să se datoreze doliului (după pierderea unei fiinţe iubite), dar este nevoie de consult de specialitate.dacă acestea persistă mai mult de 2 luni sau sunt caracterizate printr-o deteriorare funcţională semnificativă, preocupare morbidă de inutilitate, ideaţie suicidară, simptome psihotice sau lentoare psihomotorie.

 

Cum tratăm depresia?

Conform studiilor, cel mai bun tratament pentru depresie este intervenția combinată, cea medicamentoasă și cea psihoterapeutică, depresia având și o importantă componentă de deficit de anumiți neurotransmițători. De asemenea, e importantă prevenția, și anume trăirea unei vieți în acord cu valorile personale, valorificarea resurselor, atenție la tiparele de gândire negative și ”corectarea” lor.

”Nu poți împiedica păsările tristeții să zboare pe deasupra capului tău, dar te poți împotrivi să își facă cuib în părul tău” (proverb chinezesc).

 

Articol recomandat de Clinicile Medici’s Timișoara.