Fibrilația atrială este cea mai comună aritmie cardiacă și este asociată cu un risc crescut de deces și nivele mari de morbiditate, cum ar fi insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral. În fibrilația atrială internările sunt frecvente iar calitatea vieții este redusă. Depistarea precoce a fibrilației atriale vă poate salva viața!”, precizează Dr. Cătălina Papavă, medic specialist cardiolog cu competenșă în ecocardiografie la Clinicile Medici’s Timișoara.

Cum se depistatează și cum se pune diagnosticul corect de fibrilație atrială

Fibrilația atrială este cea mai frecvent întâlnită tulburare de ritm cardiac, tulburare în care inima bate neregulat. De cele mai multe ori, atunci când se trece din ritmul normal al inimii în fibrilație, pacienții simt palpitații, amețeli, respirație dificilă, oboseală sau dureri în piept. Alteori ei nu simt nimic deosebit și sunt gasiți în fibrilație atrială pur întâmplător, când ajung la medic din alte motive. Diagnosticul corect se stabilește numai după ce se efectuează o electrocardiogramă. Există dovezi solide asupra faptului că monitorizarea Holter EKG, prelungită, sporește șansele de detectare ale fibrilației atriale nediagnosticate. Monitorizarea Holter pare rezonabilă pentru toți supraviețuitorii unui accident vascular cerebral ischemic fără un diagnostic existent de fibrilație atrială, dar și la persoanele de vârstă înaintată. Risc mai mare de a dezvolta fibrilație atrială au persoanele obeze, fumătoare, cele care consumă excesiv alcool, precum și pacienții hipertensivi, cu cardiopatie ischemică, valvulari, cu disfuncție tiroidiană, diabet zaharat, boli respiratorii, boală cronică de rinichi.

Cum prevenim accidentul vascular cerebral?

Terapia cu anticoagulante orale poate preveni majoritatea accidentelor vasculare cerebrale ischemice și poate prelungi durata vieții. Stabilirea indicațiilor terapeutice are în vedere riscurile și beneficiile pentru pacient și se calculează pe baza unui SCOR DE RISC. Participarea directă a pacientului, corect informat, cu luarea acestei decizii este esențială. Pacienții care primesc medicamente precum Sintrom sau Trombostop trebuie să-și determine periodic o analiză de sânge (INR).

Există o variabilitate a raspunsului corpului nostru, care poate fi explicată de interacțiunile alimentare sau medicamentoase. De exemplu, dieta bogată în vitamina K (carne de pasăre, avocado, broccoli, morcovi, conopidă, varză, spanac, roșii) poate determina scăderea INR, deși pacientul ia aceeași doză de medicament. Medicamentele anticoagulante mai noi (non antivitaminaK), au mai multe beneficii pentru pacienți: nu necesită monitorizare regulată, intră în acțiune mai rapid și au mai puține interacțiuni medicamentoase și alimentare. Alegerea unuia sau altuia dintre medicamentele anticoagulante disponibile trebuie să țină cont de caracteristicile și preferințele pacientului informat, de complianță, tolerabilitate și cost.

Efectul secundar cel mai de temut al anticoagulării este sângerarea. Pentru  a reduce rata de hemoragii trebuie controlată foarte bine tensiunea arterială, evitarea excesului de alcool, reducerea căderilor, traumatismelor, dozarea atentă a anticoagulantului (mentinerea INR intre 2 si 3).

Terapia de restabilire a ritmului normal al inimii (ritmului sinusal) se poate încerca cu medicamente antiaritmice, cardioversie electrică, ablație cu cateter sau prin chirurgie cardiacă. Implicarea, educarea și automanagementul pacientului sunt condiții importante pentru reusită.