Vaccinul anti-COVID-19 între mit și realitate

Ignoranța și necunoașterea sunt principalii dușmani în combaterea noului SARS-CoV2, virus care și acum face victime, iar antivacciniștii se folosesc de orice prilej pentru a lovi neținând cont de consecințe. Încă de la primele informații cu privire la vaccin, împotriva acestuia au apărut atât speranțe cât și incertitudini, iar populația este împărțită în mai multe tabere. Pentru a face lumină, medicii vin cu informații precise.

Ce cunoaștem despre vaccinare, care sunt certitudinile și care sunt speranțele de care ne putem agăța cu privire la vaccin? Pe baza informațiilor transmise de forumurile medicale internaționale, Dr. Adrian Bădescu, CEO al Clinicilor Medici’s din Timișoara,  oferă detalii cu privire asupra acestui subiect atât de controversat.

Vaccinurile există de peste 200 de ani, primul a apărut la sfârșitul secolului XVIII și a fost folosit împotriva variolei, iar în secolul XIX au apărut vaccinurile împotriva rabiei, febrei tifoide și holerei, urmate de vaccinurile împotriva tuberculozei, febrei galbene, poliomielitei, pojarului, oreionului, rubeolei, hepatitei A și B și encefalitei japoneze. În secolul nostru, știința modernă a descoperit vaccinurile împotriva HPV și COVID-19. La nivel mondial campania de vaccinare care a avut succes a fost cea împotriva poliomielitei, realizată prin implicarea „Rotary International.”

Conform studiului „Global Web Index” realizat în opt țări: US, UK, Germania, Italia, Brazilia, Japonia, China și India – în momentul actual peste două treimi din populație este pentru vaccinare, o alta nu are nimic împotriva acestuia, iar sub o treime din populație se află în dilemă.

În urma studiului efectuat există cinci arhetipuri ce ilustrează atitudinea față de vaccinuri în funcție de vârstă, venit, stil de viață și valori. Astfel, prima categorie pe care o întâlnim este a SUPORTERILOR care reprezintă 66% din populație – pro vaccinare, iar în această categorie intră profesioniști tineri, educați, cu vârstă cuprinsă între 18 și 34 de ani și care provin din mediul urban, cu venituri superioare. Cea de-a doua categorie, cea a EZITANȚILOR – 12%  cea care include persoanele care nu sunt sigure dacă se vor vaccina, fiind încă în stadiul de căutare de informații. În această categorie intră persoanele cuprinse cu vârsta cuprinsă între 38 și 56 de ani, majoritatea femei sau părinți, din zone suburbane.

A treia categorie este cea a OBLIGAȚILOR sau a responsabililor cu 11%. Aceste persoane nu au nimic împotriva vaccinului, însă se vor vaccina doar dacă vor avea o obligație de călătorie sau școală. Din această categorie fac parte bărbații tineri cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani. A patra categorie este cea a SCEPTICILOR – 9,6%. Aici intră persoanele care nu doresc să se vaccineze și în mare parte sunt femei, cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani, cu venituri mici, studii medii provenite din mediul rural. O ultimă categorie este cea a ANTI-VACCINIȘTILOR, care reprezintă 1,4% din populație și care sunt împotriva vaccinurilor din principiu. Din această categorie fac parte bărbații cu venituri mici și vârstele cuprinse între 16 – 24 ani și 55 – 64 de ani. Pentru a stopa pandemia de COVID-19, specialiștii afirmă că este nevoie ca populația să fie vaccinată în proporție de 70-80%.

Pe buzele tuturor persoanelor care sunt sceptice cu privire la noul vaccin apare tot mai des întrebarea: „Vaccinul anti-COVID-19 este sigur?”

Cât de mult au fost studiate sau parcurse toate fazele studiilor clinice reprezintă alte două aspecte pe care populația le ia în considerare. Investițiile în cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor anti-COVID-19 au fost substanțiale. Procesul de studiu a fost accelerat, iar Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a început examinarea datelor rezultate dinaintea primirii unei cereri de autorizare de la companiile farmaceutice. O informație importantă referitoare la vaccinurile anti-COVID-19 este faptul că unele dintre acestea utilizează aceleași metode ca și cele utilizate pentru alte vaccinuri. Agenția Americană a Medicamentului și Agenția Europeană a Medicamentului susțin că vaccinurile pot fi folosite în siguranță. Până în luna martie a acestui an aproape 70 de milioane de doze de vaccin au fost livrate în Uniunea Europeană și peste 50 de milioane au fost deja administrate.

Atât alegerea, cât și recomandarea unui vaccin de către medici este complicat, astfel încât cu siguranță cel mai bun vaccin este cel mai accesibil. În urma studiilor clinice și testărilor vaccinurilor a reieșit faptul că toate au un grad ridicat de siguranță și eficiență, diferențele fiind „de nuanță”, incluzând diferențe de preț, condiții de păstrare și depozitare, de posibile reacții adverse, procente de eficiență sau număr de rapeluri, un exemplu fiind vaccinul Johnson & Johnson care se administrează într-un singur rapel. Spre exemplu: Angela Merkel s-a vaccinat cu Astra Zeneca, în pofida discuțiilor contradictorii. S-a ajuns la concluzia că au fost incidente izolate, irelevante statistic. Un studiu a demonstrat faptul că, pe măsura creșterii persoanelor vaccinate, incidența s-a redus semnificativ.

 

În mediul online au apărut câteva mituri referitoare la vaccinuri, însă important este ca fiecare persoană să se informeze doar din surse oficiale, sigure și autorizate. Unul dintre mituri face referire la alterarea ADN-ului. Această informație este una FALSĂ! ARNm nu intră în nucleul celulei unde este ADN-ul și nu modifică genomul uman. Un alt mit – vaccinul anti-COVID-19 cauzează boala. Realitatea este alta. Studiile realizate până acum dărâmă afirmațiile. Vaccinul nu este sigur pentru că nu este testat – realitatea: toate standardele de siguranță au fost respectate și dovedite prin studii ample. Vaccinul cauzează cancer. Greșit. Vaccinul nu cauzează cancer, moleculele de ARNm existând în corpul nostru de la naștere.

Un alt mit des întâlnit face referire la persoanele alergice care nu se vaccinează. O altă eroare a înțelegerii mesajului. Doar persoanele alergice la vaccinul anti-COVID19 nu se vaccinează, iar o altă informație eronată este despre afectarea sarcinii sau alăptării, riscurile vaccinării la femeile însărcinate sau în procesul de alăptare sunt extrem de mici.

Este benefic să ne amintim că în pandemia de COVID-19 ignoranța și dezinformarea pot ucide, iar dacă există neclarități sau întrebări referitoare la vaccin să apelăm la medicul de familie, medicul de companie sau orice alt medic apropiat nouă.

 

Articol: ” Vaccinul anti-COVID-19 între mit și realitate ”

Autor: Iulia Vlad – Express de Banat
Analize Laborator Covid: https://medicis.ro/laborator/
Programari online: https://mobile.meddiq.ro/client/